Emoția-Rușinea: Cea mai mare ruşine e cea pe care n-o vede nimeni: ruşinea ta de tine însuţi.N.Iorga

Emotiile ne determina calitatea vietii. Ele se manifesta in orice relatii apropiate la locul de munca intre prieteni, in familie si in legaturile cele mai intime.Ne salveaza vietile, dar ni le si distrug. Ne imping sa actionam aparent rezonabil, dar si adesea, in moduri pe care ajungem sa le regretăm. Cand apare o emotie  aceasta pune stapanire pe noi din primele milisecunde influentand ceea ce facem, spunem si credem. Emotiile transmit semnale  schimbari ale expresiilor  figurii, vocii si posturii corpului. Noi nu alegem aceste schimbari ele se intampla pur si simplu.

Rusinea este o traire launtrica complexa alcatuită dintr-un amestec de emotii simple precum frica, mznia, pudoarea, scupulele, regret sau tristetea si de sentimente precum neputiinaa, furie inabusita, invinovățirea, goliciune sufleteasca. Se distinge de alte emotii prin dimensiunea sa sociala, secreta, corporala si spirituala. Uneori e definita ca o versiunea sociala a invinuirii care joaca un rol important in fobia sociala. Este cel mai adesea rezultatul unei umilinte, injosiri, nerealizari sau a unei imagini corporale nedorite precum murdaria, goliciunea trupeasca, uratenia, vestimentatie nepotrivita, dar si o consecinta a unei emotivitati crescute in cazul persoanelor timide, rusinea neavand adesea o justificare reala.

Rusinea este o emotie sociala ce rezulta din procesul de comparare a propriilor actiuni cu propriile standarde sau standardele societatii. Cu alte cuvinte, rusinea este resimtita atunci cand esuam in a ne ridica la anumite asteptari sau norme considerate in mod general bune, corecte, dorite.

Diferenta dintre rusine si vinovatie

Din acest motiv rusinea, ce are o stransa legatura cu vinovatia, sunt considerate emotii morale. De asemenea, rusinea este considerata o emotie constienta de sine deoarece e nevoie de o constientizare a sinelui pentru ca aceasta sa fie resimtita. Aceasta teorie poate fi intarita prin argumentul ca asupra copiilor a fost sesizata doar dupa ce acestia s-au observat pentru prima data in oglinda.

In urma unui studiu cu privire la diferenaa dintre emotie si vinovatie, cercetatorii au ajuns la urmatorul rezultat: desi ambele par sa se iveasca atunci cand o persoana este evaluata negativ de un alt individ, in urma unei acțiuni propii, ele difera din prisma motivului pentru care a fost incalcata o regula, un fapt sau a fost facuta o greseala. Cand persoana in cauza atribuie greaseala unui lucru general stabil, exterior vointei proprii (Nu pot sa cred ca EU am facut asta) resimt rusine,insa cand este atribuit unui fapt voluntar sau datorat in mare masura lor (Nu pot sa cred ca eu am facut asta) resimt vinovatie.

In plus rusinea este resimtita drept o emotie mult mai grava pentru respectul de sine fata de vinovatie. Cercetarile privind diferenta dintre rusine si vinovatie au adus si alte rezultate.Acestea depind si de persoana careia ii este atribuita sau atribuie vinovatia-propriei persoane sau celorlalti. Daca rusinea este resimtita atunci cand suntem criticati de cei din jur, (in mod real sau imaginar), vinovatia presupune autoevaluare a sinelui. Cu alte cuvinte in timp ce rusinea este orientata spre exterior (catre ceilaltii) vina este orientata spre interior.Asadar,rusainea este data de teama de a se arata fata de ceilalti. Vina pe de alta parte se manifesta din teama de a nu ne ridica la propriile standarde.

In concluzie diferenta dintre rusine si vinovatie e ca cea din urma reprezinta fapte ce pot fi indreptate.  Ca o idee generala rusinea se manifesta in momentul in care simtim incalcate anumite standarde si norme.

You might also like

Leave A Reply

Your email address will not be published.